PMB și primarii din Ilfov vor să ardă deșeurile municipale în instalații de valorificare energetică. Soluția lor, un dezastru pentru mediu și pentru cetățeni

Global Alliance for Incineration Alternatives, alături de Energy Justice România, dezaprobă variantele propuse de Primăria Municipiului București pentru managementul deșeurilor în regiunea București – Ilfov și condamnă decizia luată recent de primarii județului Ilfov

GAIA - PMB și Ilfov - incinerare

Gabriela Firea, Primarul Municipiului București, anunța zilele trecute că va pune în dezbatere publică la finalul lunii aprilie un „master-plan pentru sistemul de management integrat al deșeurilor, privind procesarea, tratarea și valorificarea deșeurilor”. Acesta va cuprinde una dintre cele trei variante analizate pentru tratarea și de valorificarea energetică a deșeurilor: o singură stație de mare capacitate pentru întregul oraș, două stații pentru câte trei sectoare sau trei stații pentru câte două sectoare. Acum, primăriile de sector, Ministerul Mediului și experții instituției europene de consultanță JASPERS analizează propunerile, în vederea obținerii unei finanțări de 180 de milioane de euro, prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020. Contrar direcției trasate de Comisia Europeană, în România, specialiștii JASPERS sunt principalii promotori ai valorificării energetice și ai incinerării deșeurilor, la nivelul guvernului și al autorităților publice locale.

Oricare va fi varianta aleasă, ea pare că va avea și susținerea autorităților din județul Ilfov. La finalul săptămânii trecute, primarii din județul Ilfov au decis, la propunerea conducerii Consiliului Județean, să înființeze o Asociație de Dezvoltare Inter-comunitară, prin care să „eficientizeze activitatea în domeniul gestionării deșeurilor în Ilfov”. Reprezentanții autorităților locale susțin că, astfel, vor să închidă gropile de gunoi din județ, să colecteze separat și să recicleze deșeurile municipale reziduale, dar și să le trateze în viitoarea instalație de valorificare a Municipiului București. Marian Petrache, președintele Consiliului Județean, crede că așa poate avea „un județ verde și curat”, cu „costuri cât mai mici pentru cetățeni”.

Îl contrazicem și condamnăm ferm demersurile autorităților. Prin incinerarea deșeurilor, fie ea și cu recuperare de energie în instalații așa-zis moderne, Municipiul București și județul Ilfov vor pune în pericol sănătatea cetățenilor, vor polua iremediabil mediul înconjurător și vor îngreuna tranziția României spre o economie circulară. Toate aceste amenințări se vor traduce în costuri, fie că vorbim despre tratarea cetățenilor bolnavi, despre reducerea poluării aerului sau despre slujbele pierdute în sectorul economiei circulare.

Incinerarea și valorificarea energetică, periculoase

Incinerarea și depozitarea reprezintă metode de eliminare a deșeurilor care susțin economia liniară și consumul iresponsabil de resurse. Ele sunt soluții aflate la baza ierarhiei deșeurilor.

De aceea, ne exprimăm îngrijorarea privind soluția propusă în Planul Național pentru Gestionarea Deșeurilor (PNGD), care prevede construirea în Municipiul București a unei instalații de tratare și de valorificare energetică a deșeurilor, cu o capacitate estimată de 173.000 tone/an. În urma analizei recomandărilor Comisiei Europene și a discuțiilor cu experți recunoscuți la nivel internațional și național, am ajuns la concluzia că soluția propusă de Ministerul Mediului întârzie tranziția spre o economie circulară și pune în pericol sănătatea cetățenilor. Vă prezentăm în continuare o serie de argumente în favoarea concluziei, prin care sperăm să convingem autoritățile din Ministerul Mediului, din Municipiul București și din județul Ilfov să-și revizuiască opțiunile privind valorificarea energetică a deșeurilor.

  1. Incinerarea, cea mai ineficientă metodă de a trata deșeurile municipale

Potrivit Energy Justice Network, incinerarea deșeurilor este cea mai toxică, scumpă și ineficientă metodă de a trata deșeurile municipale și de a produce energie.

Incineratoarele de ultimă generație sunt prevăzute cu dispozitive de control a poluării aerului, care captează o parte dintre poluanți, dar nu îi elimina. Experții estimează că filtrele rețin numai 5% – 30% din cantitatea de particule foarte fine, mai mici de 2.5 microni, sau de nano-particule. Substanțele captate sunt apoi transferate în reziduurile solide rezultate din valorificarea energetică și incinerare (cenușă, zgură, funingine, nămol de epurare). Așadar, instalațiile de valorificare energetică nu rezolvă complet problema depozitării deșeurilor. Aproximativ 25% din cantitatea deșeurilor care intră în incineratoare rămâne sub formă de deșeuri periculoase, contrar opiniei experților JASPERS care susțin că acestea sunt inerte.

În plus, potrivit unui studiul realizat de GAIA în 2017, instalațiile moderne de valorificare energetică (precum cele de tip gazeificare, piroliză sau arc de plasmă) și-au demonstrat ineficiența în scurta perioadă de operare pe piață.

Așadar, incineratoarele nu doar că nu rezolvă problema gestionării deșeurilor, ci amplifică problema poluării aerului, în condițiile în care Municipiul București se confruntă deja cu un infringement în acest domeniu. Dacă problemele se amplifică, vom plăti amenzi usturătoare, iar costurile de tratare a bolilor cauzate de poluarea aerului vor crește și ele. 

  1. Incineratoarele de deșeuri, fabrici de cancer și cea mai mare sursă de dioxină

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, incinerarea eliberează emisii toxice în aer, apă și sol, incluzând dioxina și alți compuși organici clorinați, cunoscuți pentru impactul lor toxic asupra sănătății umane și a mediului. Multe dintre toxinele emanate ajung în hrană și devin tot mai concentrate pe măsură ce urcă pe lanțul alimentar.

Studiile efectuate arată că expunerea la astfel de substanțe pe termen scurt poate provoca leziuni ale pielii și disfuncții ale ficatului. Pe termen lung, pot afecta sistemul imunitar, sistemul nervos, sistemul endocrin și funcțiile reproductive, provocând probleme respiratorii, anomalii congenitale și chiar cancer (laringe, plămâni, piele, sistem reproducător și nervos, glandă tiroidă, aparat digestiv). Chiar și în cantități foarte mici, dioxinele pot cauza defecte fetale și genetice. Toxicologul Dr. Paul Connett, profesor emerit la  Universitatea Saint Lawrence și Director Executiv al American Environmental Health Studies Project (AEHSP), atrăgea atenția asupra pericolului reprezentat de aceste emisii:

Incineratoarele produc emisii extrem de toxice, inclusiv metale grele, dioxine, derivate ale acestora precum dioxine clorinate și bromate, furani, eteri bifenili policlorurati (PCB) și polibrominati, naftalină policlorurată (PCN). O mare parte dintre aceste toxine permanente și persistente sunt emise sub formă de nano-particule. Dioxina 2,3,7,8 TCDD este cea mai periculoasă substanță generată de om.

Regăsim îngrijorarea specialiștilor de la nivel internațional și la nivel local. Încă din anul 2009, câțiva specialiști ai Institutului de Sănătate Publică București atrăgeau atenția asupra pericolului incinerării deșeurilor medicale și publicau un ghid cu soluții alternative de tratare.

  1. Impactul negativ asupra mediului, cu mult subestimat de autorități

Potrivit GAIA, incinerarea și valorificarea energetică contribuie la schimbările climatice la nivel global. Incineratoarele emit cantități semnificative de gaze de seră, inclusiv dioxid de carbon și oxid de azot, care contribuie direct la schimbările climatice la nivel global. De asemenea, incinerarea este și o sursă puternică de alte tipuri de gaze care contribuie în mod indirect la accentuarea efectului de seră (monoxidul de carbon, oxidul de azot și compușii organici volatili). Potrivit Energy Justice Network, incineratoarele din Statele Unite emit mai mult CO2 pe MWh decât orice altă sursă de energie bazată pe combustibil fosil – inclusiv centralele electrice pe bază de cărbune. Pentru a produce aceeași cantitate de energie ca o centrală electrică pe cărbune, incineratoarele de deșeuri din SUA emit: de 28 de ori mai multă dioxină, de 2.5 ori mai mult dioxid de carbon (CO2), de două ori mai mult monoxid de carbon, de trei ori mai mult oxid de azot (NOx), de 6-14 ori mai mult mercur, plumb și cu 70% mai mult dioxid de sulf.

Potrivit unei analize a Dr. Jeffrey Morris, economist și expert în evaluarea ciclului de viață al Sound Resource Management Group, analiza pe ciclul de viață folosită pentru a susține instalația de valorificare energetică propusă în PNGD are la bază o evaluare incompletă.

Raportul de Mediu care a evaluat impactul de mediu al soluțiilor alese de Minister, prin consultanții contractați pe bani publici, a considerat o metodologie bazată doar pe carbon fosil și gaze cu efect de seră, nu tot impactul cumulat al tuturor factorilor cu impact negativ precum: acidificarea solului, epuizarea resurselor naturale, toxicitate, eco-toxicitate, impact economic și social asupra comunităților din proximitatea soluțiilor propuse precum incineratoarele de deșeuri, acestea fiind cele mai nocive.

  1. Comisia Europeană recomandă evitarea și taxarea valorificării energetice

În ianuarie 2017, Comisia Europeană a publicat o comunicare cu privire la rolul energiei din deșeuri în economia circulară. Textul oferă clarificări cu privire la implementarea ierarhiei deșeurilor și ghidare pentru statele membre. Se încearcă astfel evitarea unor probleme precum supracapacitatea de incinerare și reducerea ratelor de reciclare cu care se confruntă în prezent, în special, statele nordice.

În cazul țărilor cu capacități de incinerare reduse și dependente de depozitarea la gropile de gunoi, precum România, CE recomandă investiții în sortarea la sursă, în colectare separată și în creșterea capacităților de reciclare. Colectarea și tratarea prin compostare a deșeurilor biodegradabile, inclusiv a resturilor alimentare din locuințele cetățenilor, ar trebui să fie deopotrivă o prioritate. De asemenea, se recomandă tratarea deșeurilor biodegradabile prin fermentare anaerobă, fără aport de energie, în vederea obținerii de biogaz, în defavoarea energiei obținute prin incinerare și valorificare energetică.

Totodată, CE recomandă analiza pe termen lung a necesității instalațiilor de tratare termică, în contextul în care fracția umedă formată din deșeuri amestecate trebuie redusă semnificativ în următorii ani, în tandem cu creșterea ratei de reciclare. Deși, în viitorul apropiat, țintele de reciclare sunt de 50% până în 2020, acestea vor crește la 60-70% până în 2030. Țintele de reciclare nu pot fi atinse prin incinerare, respectiv valorificare energetică.

Așadar, în cazul în care se va realiza o sortare eficientă, așa cum se impune la nivel european, reziduurile rezultate nu vor avea capacitatea calorică necesară susținerii unui incinerator, care va trebui alimentat pe o perioadă de 25-30 de ani. În același timp, incineratoarele compromit reciclarea deșeurilor și susțin un sistem liniar în care resursele trebuie extrase din pământ, prelucrate în fabrici, consumate și apoi distruse prin ardere sau prin îngropare. Incineratoarele compromit de asemenea o parte dintre locurile de muncă ce ar putea fi generate la nivel european prin tranziția spre economia circulară. Potrivit estimărilor din 2015 ale Comisiei Europene, economia circulară ar putea crea trei milioane de locuri de muncă în UE, dintre care jumătate de milion – joburi complet noi.

În concluzie, solicităm din nou renunțarea la construirea unei/unor instalații de valorificare energetică în capitală

Având în vedere toate argumentele prezentate, considerăm oportună renunțarea la planul de a construi una sau mai multe instalații de valorificare energetică în Municipiul București. De aceea, solicităm autorităților din Municipiul București să revizuiască soluțiile propuse, iar Consiliului Județean Ilfov și primarilor din județ – să revină asupra deciziei luate la nivel local.

Avem speranța că județul Ilfov, capitala și România nu vor prelua de la vecini modele depășite, ineficiente și extrem de costisitoare, ci că se vor alinia la trendul european actual de stoparea treptată a industriei incineratoare de deșeuri. Trebuie să învățăm din experiența unor țări precum Danemarca sau Olanda, care nu își pot atinge țintele de reciclare și importă deșeuri din alte țări, din cauza procentului ridicat de incinerare și valorificare energetică.

Dacă se fac investițiile potrivite, considerăm că România poate recupera decalajul pe care l-a acumulat de-a lungul timpului în ceea ce privește prevenirea generării deșeurilor, colectarea separată și reciclarea lor. Așadar, susținem soluțiile cu impact minim de mediu și social, pentru rezolvarea problemelor grave referitoare la gestionarea deșeurilor la nivel local și național. Considerăm că doar aceste alternative pot facilita tranziția spre comunități Zero Waste, bazate pe soluții reale de economie circulară.

GAIA - PMB și Ilfov - incinerare

Contact Energy Justice România:

George Petcu | info@curatmurdar.org| (t): +40 728 620 261

Website: http://curatmurdar.org | Facebook: Energy Justice Network

Notă pentru editori:

Global Alliance for Incineration Alternatives (GAIA) este o alianță internațională formată din peste 900 de organizații, în 100 de țări, inclusiv în România, care militează pentru stoparea incineratoarelor. Ca soluție, acestea promovează alternative sigure, sustenabile și echitabile de management al deșeurilor.

Energy Justice România este formată din peste 20 de organizații neguvernamentale și grupuri de acțiune. Coaliția sprijină comunitățile amenințate de proiecte energetice poluante și distrugătoare, din sfera managementului deșeurilor. Se implică activ în sporirea rezilienței acestor comunități, prin promovarea soluțiilor alternative.

Detalii pe: www.curatmurdar.org.

Recent Posts

Leave a Comment

Contact Us

We're not around right now. But you can send us an email and we'll get back to you, asap.

slider curat murdar-01-01