Domnule Boc, nu ne ardeţi viitorul!

Comunicat de presă

30 iulie 2015

Alianţa Globală pentru Alternative la Incinerare (GAIA) şi Coaliţia pentru Justiţie Energetică din România – Energy Justice Romania, critică vehement afirmaţiile domnului Emil Boc cu privire la necesitatea construirii unui incinerator de deşeuri municipale şi asimilabile în oraşul Cluj Napoca, apărute în presă, ieri 29 iulie. “…în șase luni de zile, avem investitori care sunt dispuși să ne pună la dispoziție un incinerator, cu condiția să le dăm dreptul de a utiliza și de a exploata gunoaiele minim zece ani.”[1] a declarat domnul Emil Boc pentru Transilvania Reporter.

Aceste afirmaţii vin în contextul  în care, în data de 17 iulie, 12 organizaţii neguvernamentale locale au depus o petiţie[2] la toate instituţiile locale şi judeţene competente, prin care  ofereau soluţii pe termen lung la problema deşeurilor, cu impact pozitiv asupra întregului judeţ.  Toate instituţiile au răspuns pozitiv invitaţiei de a susţine petiţia şi implicit de a delega un reprezentant în cadrul Consiliului Consultativ propus de ONG-uri, mai puţin Primăria Municipiului Cluj Napoca, ceea ce ne dă de înţeles că primarul Emil Boc nu doreşte o rezolvare reală a problemei deşeurilor, pe termen lung, ci o soluţie pe termen scurt în interesul industriei incineratoare, şi nu în interesul cetăţenilor, care vor fi grav afectaţi de construirea unui astfel de incinerator. Incineratoarele de deseuri sunt cunoscute ca fiind adevarate fabrici de cancer si cea mai mare sursa pentru producerea dioxinei, care in cantități foarte mici poate cauza defecte fetale și genetice.

Incinerarea deşeurilor este cea mai toxică, scumpă şi ineficientă metodă de a trata deşeurile si de a produce energie[3].  Ideea în sine este contradictorie, întrucât arderea înseamnă distrugere/risipă, asociată cu emisii toxice precum dioxine, metale grele şi furani, tehnologia actuală fiind departe de a elimina poluarea şi de a reutiliza eficient energia produsă prin ardere. Energia obţinută din arderea deşeurilor municipale este deosebit de poluantă, costisitoare, compromite politicile de prevenire a deşeurilor, a programelor de reciclare şi încurajează în schimb extragerea de resurse.

Incineratoarele nu rezolvă problema depozitării deşeurilor. Aproximativ 25% din cantitatea de deşeurilor care intră în incineratoare rămâne sub formă de cenuşă, iar această trebuie să fie depozitată tot în rampe de deşeuri. Această cenuşă este prea toxică pentru a putea fi refolosită, în ciuda tuturor încercărilor industriei. Multe dintre aceste toxine ajung în hrană şi devin tot mai concentrate pe măsură ce ajung mai sus în lanţul alimentar. O varietate de studii[4] au raportat asocierea dintre probleme respiratorii, anomalii congenitale, îmbolnăvirile de cancer (laringe, plămâni, piele, sistem reproducător și nervos, glandă tiroidă, aparat digestiv) și munca respectiv locuirea în apropierea unor incineratoare.

Incineratoarele produc emisii extrem de toxice inclusiv metale grele, dioxine, derivate ale acestora precum dioxine clorinate şi bromate, furani, eteri bifenili policlorurati (PCB) şi polibrominati, naftalină policlorurata (PCN). O mare parte dintre aceste toxine permanente şi persistente sunt emise sub formă de nanoparticule. Dioxina -2,3,7,8 TCDD este cea mai periculoasă substanţa generată de om.’’ susţine toxicologul Dr. Paul Connett, Profesor Emerit, Universitatea Saint Lawrence şi Director Executiv, American Environmental Health Studies Project (AEHSP).

Incineratoarele de ultimă generaţie sunt prevăzute cu dispozitive de control a poluării aerului, care captează o parte din poluanţi, dar nu le elimina. Se estimează că filtrele reţin numai 5% – 30% din cantitatea de particule foarte fine, mai mici de 2,5 microni sau nanoparticule[5]. Poluanţii capturaţi sunt transferaţi la alte produse, determinând creşterea toxicităţii în deşeul în stare solidă, rezultat din incinerare şi reprezentat de cenuşă, zgura, funingine, nămolul de epurare, care sunt apoi eliberate în mediul înconjurător.[6]

În numeroase ţări incineratoarele sunt percepute şi tratate din punct de vedere al acceptabilităţii lor şi măsurilor preventive similar cu centralele nuclearo-electrice.  Mai mult, în ţări vestice precum Franta – ţara incineratoarelor (127), ministrul mediului Segolene Royal a anunţat în 2014 că va stopa industria incineratoare[7] până în 2016, motivând că aceste tehnologii sunt soluţii depăşite în primul rând din cauza ineficientei şi a impactului asupra sănătăţii locuitorilor din proximitatea incineratoarelor, în rândul cărora s-a constatat un procent alarmant de îmbolnăviri de cancer şi boli congenitale, fiind afectată grav agricultura, în mai multe instante hrana produsă (lapte, ouă, carne) fiind infestată cu dioxine, furani şi metale grele.

Vor fi realizate toate demersurile necesare pentru a împiedica construirea unui incinerator de deşeuri municipale în municipiul Cluj Napoca, inclusiv în instanţele judecătoreşti. Vor fi depuse plângeri împotriva autorităţilor implicate în diversiunea construirii incineratoarelor de deşeuri. Politica domnului Boc poate fi catalogată ca fiind iresponsabilă, prin ignorarea realelor soluţii propuse de societatea civilă şi promovarea unor soluţii false şi extrem de toxice promovate de industrie, care va bloca comunitatea în tranziţia către sustenabilitate pentru minim 10 ani.  Cu situaţii similare, la nivel avansat, se confruntă si Timişoara, oraş in care Campania Stop Fabrica de Cancer[8] a adunat peste 1500 de semnături, la nivel local, în doar câteva zile de la lansare, iar opoziţia publică este în continuă creştere.

Notă:

Energy Justice România este formată din 21 de organizaţii neguvernamentale şi grupuri de acţiune. Energy Justice România sprijină comunităţile ameninţate de proiecte energetice şi de managementul deşeurilor, poluatoare şi distructive si se implică activ in sporirea rezilienţei acestora, pe termen lung, prin promovarea si incurajarea soluţiilor alternative. Detalii pe www.curatmurdar.org.

Global Alliance for Incineration Alternatives – GAIA este o alianţă internaţională formată din peste 800 de organizaţii, în 100 de ţări, care militează pentru stoparea incineratoarelor şi promovează alternative sigure, sustenabile şi echitabile. Detalii pe www.no-burn.org.

Note de subsol:
[1] Transilvania Reporter http://transilvaniareporter.ro/cluj/boc-acuza-consiliul-judetean-am-fost-tras-pe-sfoara/
[2] Ecomagazin http://www.ecomagazin.ro/societatea-civila-propune-solutii-durabile-pentru-gestionarea-deseurilor-in-orasul-cluj-napoca/ |  Social East http://www.socialeast.ro/cateva-solutii-pentru-o-economie-circulara-si-zero-waste/
[3] Energy Justice Network http://www.energyjustice.net/incineration
[4] Health Research Board, et al., Health and Environmental Effects of Landfilling and Incineration of Waste – A Literature Review. 2003, Dublin: Health Research Board. Viii, 284
[5] Energy Justice Romania http://curatmurdar.org/nanoparticulele-rezultate-in-urma-incinerarii-deseurilor-sunt-extrem-de-periculoase/
[6] Rombke, J., et al. Ecotoxicological characterisation of 12 incineration ashes using 6 laboratory tests. Waste Management, 2009.
[7] http://www.nrcan.gc.ca/sites/www.nrcan.gc.ca.minerals-metals/files/pdf/mms-smm/busi-indu/rad-rad/pdf/icf-finr-eng.pdf

[8] UK Stop the Incineration Network http://www.stoptheincinerator.co.uk/?p=645

[9] Energy Justice Romania http://curatmurdar.org/petitii/

 

Recommended Posts

Leave a Comment

Contact Us

We're not around right now. But you can send us an email and we'll get back to you, asap.

shutterstock_1847630242009_banburn