Deseurile municipale nu reprezinta o sursa de energie regenerabila – Scrisoare Deschisa catre doamna Gabriela Firea

Comunicat de presă

 

Bucuresti, 21 septembrie 2016

 

Global Alliance for Incineration Alternatives (GAIA) critică vehement sustinerea doamnei Gabriela Firea fată de controversatul proiect de tratare termică şi valorificare energetică a deşeurilor municipale din Municipiul Bucureşti. Proiectul a fost readus sporadic, in atentia publică, in ultimii ani, in special de catre directorul executiv al Directiei Utilitati Publice a Primariei Municipiului Bucuresti (PMB), doamna Magdalena Iuga.

Conform declaratiilor din presa[1], “instalația va produce energie termică şi energie electrică. Această instalaţie de ardere va avea o capacitate de 300.000- 350.000 t/an deşeuri, perioada de funcţionare de 8000 ore/an şi va produce aproximativ 124.400 MWh/an energie electrică şi 335.000 MWh/an de energie termică, obţinându-se astfel energie termică şi electrică (din surse regenerabile, aşa cum solicită Directivele Uniunii Europene), contribuind la atingerea ţintelor de reducere a deşeurilor.”

Atragem atenţia doamnei Firea asupra următoarelor aspecte:

  • Conform Tratatului de Pre-Aderare a României la UE, nu există ţinte de reducere a deşeurilor, ci doar ţinte de reciclare a acestora, care nu se realizează prin incinerare, cu sau fără recuperare de energie. Incinerarea cu recuperare de energie nu este echivalentul reciclării;
  • Din totalul deşeurilor municipale şi asimilabile, doar fractia biodegradabilă poate fi considerată regenerabilă, însă numeroase studii [2] arată că arderea deşeurilor biodegradabile, este extrem de ineficientă, consumurile de energie ale instalaţiei anulând în mare parte producţia. Practic, în măsură în care deşeurile sunt regenerabile (biodegradabile), arderea lor produce foarte puţină energie; în măsură în care incinerarea produce energie, această nu este regenerabilă;
  • Deşeurile municipale nu reprezintă o sursă de energie regenerabilă Conform unui raport elaborat de Comitetul pentru Mediu, Transport si Afaceri Regionale UK [3] Nu acceptăm că deșeurile sunt o sursă de energie regenerabilă. Chiar dacă s-ar considera că aceasta corespunde definiției tehnice a surselor regenerabile, totusi esuează cu desavarsire să fie ceea ce s-ar putea numi o interpretare “de bun simț”. Un flux de deșeuri poate fi “durabil” în cea mai interpretabilă definiție a cuvântului, deoarece in gestionarea durabilă a deșeurilor piatra de temelie este minimizarea generarii deșeurilor, astfel menținerea explicită a fluxurilor de deșeuri în scopul incinerării este în totală contradicție cu acest principiu“
  • Pentru un randament ridicat incineratorul va trebui hrănit cu deşeuri cu capacitate calorică ridicată precum materiale plastice, cu emisii extrem de toxice (dioxine, furani, metale grele);

Incineratoarele de deseuri sunt cunoscute ca fiind adevarate fabrici de cancer si cea mai mare sursa pentru producerea dioxinei, care in cantități foarte mici poate cauza malformatii ale fătului și defecte genetice. Multe dintre aceste toxine ajung în hrană şi devin tot mai concentrate pe măsură ce ajung mai sus în lanţul alimentar. O varietate de studii[5] au raportat asocierea dintre probleme respiratorii, anomalii congenitale, îmbolnăvirile de cancer (laringe, plămâni, piele, sistem reproducător și nervos, glandă tiroidă, aparat digestiv) și munca respectiv locuirea în apropierea unor incineratoare.

Ideea în sine este contradictorie, întrucât arderea înseamnă distrugere/risipă, asociată cu emisii toxice precum dioxine, metale grele şi furani, tehnologia actuală fiind departe de a elimina poluarea şi de a reutiliza eficient energia produsă prin ardere. Arderea deşeurilor municipale este deosebit de poluantă, costisitoare, compromite politicile de prevenire a deşeurilor, a programelor de reciclare şi încurajează, în schimb, extragerea de noi resurse [4].

Incineratoarele nu rezolvă problema depozitării deşeurilor. Aproximativ 25% din cantitatea de deşeurilor care intră în incineratoare rămâne sub formă de cenuşă, iar această trebuie să fie depozitată tot în rampe de deşeuri. Această cenuşă este adesea prea toxică pentru a putea fi refolosită, în ciuda tuturor încercărilor industriei.

Incineratoarele de ultimă generaţie (gazeificare, piroliză, arc de plasmă etc.) sunt prevăzute cu dispozitive de control al poluării aerului, care captează doar o parte din poluanţi, fară a le elimina. Se estimează că filtrele reţin numai 5% – 30% din cantitatea de particule foarte fine, mai mici de 2,5 microni sau nanoparticule[6]. Poluanţii capturaţi sunt transferaţi la alte produse, determinând creşterea toxicităţii în deşeul în stare solidă, rezultat din incinerare şi reprezentat de cenuşa, zgură, funingine, namol de epurare, care ajung apoi în mediul înconjurător.[7]

In Franta – ţara incineratoarelor (127), ministrul mediului, Segolene Royal, a anunţat, în 2014, masuri de reducere pana la stoparea industriei incineratoare[8] , motivând că aceste tehnologii sunt soluţii depăşite, în primul rând din cauza ineficientei şi a impactului asupra sănătăţii locuitorilor din proximitatea incineratoarelor.  De asemenea, tări precum Austria sau Olanda taxează operatorul  instalatiei de incinerare cu sume de pana la 13 EUR per tonă de deseu incinerat.

Unele ţări europene se confrunta cu o supracapacitate de incinerare (capacitatea de ardere a incineratoarelor a unui volum de deşeuri mai mare decât cel generat de populaţia ţării respective)[9], ceea ce a dus la o creştere a transporturilor de deşeuri între statele membre, deja semnificativă în ultimii ani, ceea ce contrazice principiul proximităţii stabilit în Directiva Cadru privind Deşeurile a Comisiei Europene (nr. 98 din 2008) şi contribuie la schimbările climatice.

Vor fi realizate toate demersurile necesare pentru a împiedica construirea unui incinerator de deşeuri menajere în Municipiul Bucuresti, inclusiv în instanţele judecătoreşti. Politica Primariei Municipiului Bucuresti poate fi catalogată ca fiind iresponsabilă prin promovarea unor soluţii false şi extrem de toxice, care vor bloca comunitatea în tranziţia către sustenabilitate pe toata durata de functionare a instalatiei, de minim 25 de ani.

 

Note de subsol:
[1] Ziare.com Ävem una dintre cele mai poluate capitale.Primarul Firea se cearta cu Minsitrul Mediului, http://www.ziare.com/gabriela-vranceanu-firea/primar-bucuresti/avem-una-dintre-cele-mai-poluate-capitale-primarul-firea-se-cearta-cu-ministrul-mediului-1436359
[2]  Institute for Local Self Reliance “Hierarchy fo Reducing & Recycling Food Scarps and other Organic Discards”, 2014.
[3]The Environment, Transport and Regional Affairs Comitee „Report on Delivering Sustainable Waste Management”, martie 2001
[4] Energy Justice Network http://www.energyjustice.net/incineration

[5] Health Research Board, et al., Health and Environmental Effects of Landfilling and Incineration of Waste – A Literature Review. 2003, Dublin: Health Research Board. Viii, 284
[6] Energy Justice Romania http://curatmurdar.org/nanoparticulele-rezultate-in-urma-incinerarii-deseurilor-sunt-extrem-de-periculoase/
[7] Rombke, J., et al. Ecotoxicological characterisation of 12 incineration ashes using 6 laboratory tests. Waste Management, 2009.
[8] UK Stop the Incineration Network http://www.stoptheincinerator.co.uk/?p=645
[9] GAIA, Incineration overcapacity and waste shipping in Europe: the end of the proximity principle?, 2014

 

 

Recommended Posts

Leave a Comment

Contact Us

We're not around right now. But you can send us an email and we'll get back to you, asap.